Educație de la Naștere

Omul a cucerit Cosmosul si a faurit multe lucruri care nu puteau fi nici macar banuite in vechime. Din pacate acest om inca nu stie cine este, de unde vine si dupa ce tipar divin se construieste.

Unii oameni de stiinta au inaintat numai in teorie, altii au imbinat teoria si practica.

Dr Maria Montessori este unul dintre oamenii de stiinta care au tras concluzii dupa ce vreme de zeci de ani a lucrat cu copii si i-a observat indeaproape in diverse parti ale lumii. Observarile ei profunde au generat in timp infiintarea a peste 22.000 de scoli si gradinite Montessori in intreaga lume.

Spre deosebire de abordarea de masa, in care copilul este vazut ca un vas gol care trebuie umplut cu informatie,  Montessori a observat ca fiecare copil vine pe lume cu tot potentialul si energia creatoare necesare construirii fiintei umane. Adultul trebuie doar sa il expuna inca de la nastere unui mediu corect organizat pentru el. Mediul este absorbit 100% de cel mic. Din acest mediu fac parte bineinteles si adultii din jur. In primii 3 ani de viata toate impresiile auditive si vizuale se vor imprima pentru totdeauna, ca intr-o poza.

„Psihologii, după ce au observat copiii foarte mici, spun că dintre toate simțurile, simțul auzului este cel mai puțin dezvoltat. Majoritatea ar fi de acord ca bebelușii de la 0 la 3 luni par sa fie atrasi mai degraba de lumina decat de sunete. Ei nu observa muzica la inceputul dezvoltarii lor intelectuale. Urechea este un organ de aparare. Atat de importanta incat este intotdeauna deschisa – chiar si in somn este in alerta.

E nevoie sa ne amintim un lucru esential: copilul nu are constiinta. Constiinta apare mai tarziu. Atunci cand auzul incepe sa se dezvolte, ne putem referi la constiinta. In alte cuvinte, suntem constienti de sunet. Marele psiholog elvetian Jung spunea: Constiinta nu exista de la început; ea trebuie ridicata de la temelie pentru fiecare individ in parte”.

Noi avem ceva ce lipseste inca micutilor. Constiinta apare mai tarziu in viata unui copil… E nevoie sa intelegem importanta acestui lucru.  Daca constiinta ar fi ereditara, nu s-ar mai putea schimba nimic. Dar daca constiinta se dezvolta pentru fiecare individ in parte, exista posibilitatea unor generatii superioare noua in viitor.

E nevoie sa reflectam asupra urmatorului aspect: nu putem judeca psihologia copiilor mici din perspectiva constiintei. Ei nu sunt constienti.

Copilul poseda, neconstient fiind, o putere diferita de orice putere pe care o poate avea adultul constient. Cand studiem copilul e nevoie sa intelegem ca mintea sa este diferita de mintea pe care noi, ca adulti, o avem. Aceasta concluzie este diferita de cea indeobste intalnita, aceea ca cei mici nu poseda minte. Mintea lor este doar foarte diferită fata de a noastra. Puterile copilului sunt superioare puterilor noastre. El este inzestrat cu posibilitati pe care noi nu le mai avem.

Copilul poate fi comparat cu un geniu. El este obligat sa duca la indeplinire o munca uriasa; e nevoit sa-si formeze limbajul. Acesta este un lucru maret pe care el trebuie sa-l construiasca. Limbajul este un lucru artificial; nu poate fi gasit in natura, asa cum o floare se poate gasi. Este creatia omului. Este o achizitie intelectuala. Fiecare grup de oameni are limbajul lui specific. Limbajul este vechi; a fost creat de civilizatii acum mii de ani, devenind cu timpul din ce în ce mai complicat. Exista in mediu, dar nu este un lucru simplu și natural; este rezultatul inteligentei umane. Cum de este limbajul un lucru atat de interesant pentru un copil?

Limbajul nu exista pentru un copil abia nascut, dar sensibilitatea, predispozitia catre limbaj este prezenta.

Il auzim si in mediul ce ne inconjoara si uneori imitam sunetele naturii. Noi le numim pe acestea onomatopee. Copilul se adapteaza limbajului pe care il intalneste in mediul sau inconjurator.

Doctor Thomatis spunea ca vocea mamei are un rol important in dezvoltarea simtului auditiv la fetus. Copilul are nevoie sa asculte vocea mamei, a tatalui, sa asculte muzica. Dorinta de a vorbi “este partea emotionala a limbajului”.

Copilul trebuie sa auda limbajul pentru a-l putea reproduce, copilului trebuie sa i se vorbeasca direct si in mod frecvent. Steven Pinks si Liz Elliot au facut un experiment cu parinti surzi si copiii acestora. I-au lasat pe copii in fata televizorului presupunand ca acestia, auzind limbajul, vor putea vorbi. Dar copiii nu si-au insusit limbajul in acest fel. Copilul are nevoie de un anumit tip de limbaj in care parintii joaca un rol vital.

Maria Montessori spunea: “La varsta de 1 an copilul produce primul cuvant intentionat. Apoi vorbirea lui nedeslusita are un scop, fiind o dovada a inteligentei si totodata a existentei unui proces constient de care el este din ce in ce mai capabil. El acum devine constient ca limbajul se refera la imprejurimi si dorinta lui de a-l stapani este si mai mare.

Este foarte important ca adultul sa nu rada de primele cuvinte ale copilului, indiferent cat sunt de stalcite, deoarece il va frustra si ii va opri procesul de dezvoltare.

Maria Montessori spunea ca si bonele care au in grija copii de pana la 2 ani trebuie sa aiba cunostinte solide referitoare la dezvoltarea limbajului, sa inteleaga procesul de insusire a lui si sa il sprijine in mod constient si responsabil.

Ajutand copilul, devenim servitori si colaboratori cu natura insasi.